Suntem mandri sa afirmam ca firma VILARED a luat nastere in com. Costesti din jud. Valcea. Desi majoritatea activitatii noastre se desfasoara in Bucuresti, sediul nostru social este inca acolo pentru ca dorim sa contribuim la dezvoltarea comunei.

Despre Costesti:

Asezata in zona nord-estica a Olteniei si la extremitatea estica a depresiunii Horezului, localitatea Costesti a oferit din totdeauna conditii excelente aparitiei si dezvoltarii civilizatiei umane, iar dovezile arheologice vin sa confirme din plin acest fapt.
Clima continental-moderata, cu vizibile influente mediteraneene a oferit de la început conditii favorabile de trai, cu ierni relativ blânde si veri moderat calduroase, la adapostul abruptului muntilor Buila-Vanturarita.
Aparitia omului in aceasta zona se estimeaza a se fi produs la începutul paleoliticului in protopaleolitic, adica acum 2.000.000 de ani in urma, când a avut loc stabilizarea scoartei terestre si când s-au definit principalele forme de relief.
Începând cu anii 6000-2500 i.Hr. intram in Neolitic, adica epoca pietrei noi. Pe teritoriul localitatii Costesti s-a descoperit un ciocan slefuit, cu gaura de inmanusare din granit verde ce se afla expus la muzeul scolii Costesti. Sfârsitul Neoliticului aduce cu sine extragerea si prelucrarea cuprului, atestata in Costesti prin descoperirea unui topor de arama in zona stâncilor din punctul Cârlige, al satului Pietreni din localitate. Din pacate valoroasa dovada a fost pierduta.
Ultima epoca a antichitatii si anume epoca fierului(1100-300 i.Hr.) este cea mai bine reprezentata in Costesti constituind obiectul unor cercetari arheologice riguroase si a unor studii ce raman ca punct de referinta in literatura de specialitate. Primele urme de locuire in perioada de început a epocii fierului s-au descoperit dincolo de Cheile Bistritei in punctul numit Bulzul sau la Pepiniera. S-au gasit fragmente de ceramica si urme ale unei asezari din anii 1000-900 i.Hr., când populatiile tribale inga nu coborâsera in zona deluroasa a Bistritei si Costestiului.
Începând cu anul 650i.Hr. sunt atestate arheologic in Costesti numeroase dovezi de locuire. Cel mai reprezentativ sit arheologic ramane necropola de la Ferigile Costesti, unde in anul 1955 se recupereaza integral un centru civic langa brutarie un vas ceramic hallstattian. S-au mai descoperit : ceramica diversa(strachini, cani, cesti, vase borcan etc.), arme de lupta(spade, cutite de lupta, vârfuri de lance, topoare cu aripioare), piese de harnasament( zabale, butoni), cat si podoabe.
Sirul de dovezi ce atesta preistoria si istoria antica a localitatii Costesti este mult mai lung, el continuând si in vremea dacilor. Din aceasta perioada dateaza un tezaur geto-dac descoperit la Bistrita si având darul de a completa dovezile unei locuiri de milenii a zonei pana aproximativ in vremea lui Burebista adica secolul I i.Hr. Din pacate din acest moment si pana la prima atestare scrisa in secolul XV a Bistritei din actuala comuna Costesti dovezile arheologice sau de alta natura sunt din ce in ce mai rare si cu caracter sporadic.
Conform istoricului Stefan Nicolaescu, satul Costesti este atestat inca de la 7 septembrie 1509, intr-un hrisov dat de Mircea, fiul lui Mihnea cel Rau, in care erau mentionate mosiile „Costesti si Cucesti”. Din pacate documentul a fost pierdut.
Dupa douazeci de ani de la atestarea Bistritei(1491-1492), sunt atestate documentar satele Costesti si Târsa(Pietreni). Este vorba despre hrisovul emis la data de 11 octombrie 1512 de voievodul Neagoe Basarab in care banul Barbu obtine de la localnicii partea lor din satul Târsa, dându-le in schimb mosia lui din satul Slatioara cat si o moara. Printre martorii tranzactiei este trecut si „Popa Francu din COSTESTI” fiind actul de atestarea al toponimului ce denumeste actuala comuna Costesti.
In data de 23 iulie 1514, pe când se afla la Manastirea Bistrita, Neagoe Basarab da un alt hrisov, in care e mentionat expres satul Costesti. Urmatoarele hrisoave sunt referitoare la satul Târsa( hrisovul din 4 aprilie 1528 emis de voievodul Radu de la Afumati).
Satul Varatici, al treilea ca vechime in componenta actualei comune, este atestat
documentar la doar 25 de ani de la atestarea Costestiului, in hrisovul dat tot de Radu de la Afumati la data de 16 decembrie 1537.
Toponimele Mlaci si Feregi au fost atestate la 8 aprilie 1556 intr-un hrisov dat de voievodul Patrascu cel Bun.