Ce nu fac. Și de ce.

Pe multe site-uri de inspecții la cumpărare găsiți o listă de aparate: sclerometru, detector de armături, termocameră, umidometru, multimetru, sonometru. Lista dă impresia de rigoare. De cele mai multe ori, însă, aparatele măsoară lucruri care nu vă ajută să decideți dacă cumpărați sau nu, iar unele măsoară altceva decât pare. Am scris prima dată despre asta în 2017, când am început să aflu de la clienți că înaintea mea trecuse cineva cu aparatele. Aici e varianta pe scurt.

Nu măsor clasa betonului cu sclerometrul prin tencuială

Sclerometrul măsoară duritatea suprafeței pe care lovește, adică primii centimetri. Pus pe tencuială, măsoară tencuiala. Chiar și pe betonul curățat, indicele de recul nu e o rezistență: SR EN 12504-2 îl definește ca indice de suprafață, iar ca să ajungi de la el la o rezistență a betonului din structură, SR EN 13791 cere o corelare cu carote extrase din aceeași construcție. Fără carote, cifra din raport e o estimare fără bază, oricât de multe zecimale ar avea.

Când clasa betonului chiar contează pentru decizie, se scot carote și se încearcă în laborator. Asta face un laborator atestat, nu un inspector la vizionare.

Nu vă dau diametrul armăturii „la milimetru”

Detectorul de armături găsește bine unde sunt barele și la ce adâncime. Diametrul îl estimează, iar estimarea depinde de acoperirea cu beton și de cât de dese sunt barele. Diferența dintre o bară de 14 mm și una de 16 mm e de 1,54 față de 2,01 cm², adică aproape o treime din aria de oțel. Pe o grindă, asta e diferența dintre suficient și insuficient, și e exact diferența pe care aparatul n-o poate garanta.

Și chiar dacă măsurătoarea ar fi exactă, un număr nu înseamnă nimic fără proiectul cu care să-l compari. De aceea, la o clădire nouă, primul lucru pe care îl cer e cartea construcției. Dacă nu există, asta e concluzia, nu poziția armăturii.

Nu verific tabloul electric

Sunt inginer de structuri. Instalația electrică o verifică un electrician autorizat ANRE, cu aparatura și cu răspunderea lui. Dacă eu v-aș spune că tabloul e în regulă, ar fi o părere, nu o verificare.

Nu fac termoviziune de dragul pozelor

Camera termică arată diferențe de temperatură pe suprafață. Pentru punți termice și izolație, imaginile au sens doar când între interior și exterior e o diferență mare de temperatură, adică iarna; SR EN 13187 recomandă cel puțin 10 grade. Vara, la o vizionare, o imagine colorată arată spectaculos și spune puțin.

Ce fac în schimb

Citesc actele, vin la clădire, mă uit la ce contează pentru ea și vă spun dacă o cumpărați sau nu. Când ajung la o întrebare la care răspunsul e o încercare, carote, scanarea armăturii pe o zonă anume, măsurători la instalația electrică, vă spun exact ce încercare, de ce și cine o face: un laborator atestat pentru beton și armătură, un electrician autorizat pentru instalație. Fiecare cu meseria lui. Decizia dacă e nevoie de încercări o iau eu, ca expert tehnic, după ce am văzut clădirea, nu o listă de pe un site dinainte să o vadă cineva.

Înapoi la cum lucrez și cât costă

0731 705 848 Răspund eu. Prima discuție e gratuită.